paradoxal

in seara asta am fost pentru a treia oara – cred – in viata la cafeneaua actorilor. a fost pentru prima data cand am vrut sa merg – de obicei acolo mergeau cei pe care voiam sa-i vad sau alegeam varianta asta pentru ca nu gaseam loc liber acolo unde as fi vrut sa merg, iar asta era cea mai apropiata locatie. acum am vrut sa merg pentru a manca o pizza. nu cred ca se va mai intampla.

din ciclul:printre blocurile gri

daca maine nu voi mai fi, sa stiti ca vecinii de palier, din dreapta liftului, sunt cei care m-au casapit

sa va explic… de cateva luni m-am mutat si cand am negociat pretul s-a tinut sus si tare sa ni se precieze, ca avem loc de parcare platit la primarie si ca asta e mare beneficiu.. mai discutam, mai prezenta o canapea, un televizor si locul de parcare… mai vedeam o masina de spalat si iar reveneam la locul de parcare… ce sa mai, locul de parcare e miezul! ati inteles sper, avem loc de parcare si platim scump pentru asta

de cele mai multe ori Grasa (prietenii stiu de ce, iar pentru cei care nu stiu – nu, nu e grasa) parca pe trotuar sau in strada pentru ca nu gasea locul liber. mai mereu parca acolo o dubita neagra, volkswagen. cand avea bafta mai parca si ea pe locul nostru. i-am spus proprietarei care e situatia si a promis ca vorbeste ea si ca taie raul de la radacina . intre timp, pentru ca situatia nu se rezolva, am mai ridicat stergatorul masinii, dar fara rezultat…

azi – dimineata Grasa (daca nu ati inteles, e colega mea de apartament si pentru voi – Diana ) vede locul liber si parcheaza masina acolo, daca tot a prins liber. seara, gasim dubita volkswagen parcata la o palma de masina ei, pe locul din fata aleii, in care nu se parcheaza.

ne trezim cu vecina de palier la usa care ne intreaba daca e masina noastra si ne cere – evident, profund enervata – sa ne mutam masina de pe locul ei de parcare. incerc sa vorbesc romaneste cu ea – am fost de un calm incredibil – ca e locul nostru si ca platim pentru el, chiar daca ea nu stie asta. ne explica ca parcheaza acolo de doi ani si ca proprietara o lasa. apoi ne zice sa nu ne mai tragem masina atat de aproape de ai ei si incepe sa urle de zici ca venea de la spitalul 9. nu se poate vorbi omeneste cu ea si femeia, probabil enervata ca eu tot incercam sa argumentez de ce nu poate parca acolo, pleaca bombanind ca suntem nesimtite si coboara cu liftul zicand ca face ceva masinii. pleaca. sun proprietara care, de altfel, nu parea impresionata . ii spun sa vina sa rezolve problema ca nu am chef sa ma trezesc ca ne da in cap cu ceva. zice din nou ca se rezolva.

filmul nu se termina. apare si fiul la usa, care cred ca lucreaza la o firma de securitate. a zis ca ma impresioneaza cu costumul lui de bodyguard sau ce-o fi… vine sa ne roage sa parcam pe trotuarul de vizavi. poftim?? la inceput nici nu intelegeam. de ce nu parchezi tu??? el incerca sa fie mai pacifist, ca sa vezi… dupa o bucata de vreme, in care ii explic ca nu e problema noastra ca nu are el unde sa-si parcheze masina pentru ca e mare il vad ca se enerveaza, nu mai suporta argumentele mele de ordin rational… nu ma speriase… pana la urma, ca sa terminam macar pe seara asta, ii spunem ca o mutam, dar ca e o situatie speciala, ca nu se va intampla mereu… hotaram ca vine proprietara si discuta sa rezolvam problema… mda, ce sa facem, vorba lui Badea… traim in Romania…

oricum, va tin la curent.. daca mai pot